appreciative-inquiry

„Misiunea liderilor este de a favoriza alinierea punctelor forte… făcând astfel punctele slabe ale sistemului irelevante.” –  Peter Drucker

Cum ar fi să trecem de la gândirea de tipul „avem o problemă de rezolvat” la cea de tipul „avem soluții ce pot fi activate”? Să regândim cum și de ce creștem și evoluăm, mai degrabă decât cum și de ce nu funcționăm.

Principiul pe care se fundamentează AI este că schimbarea eficientă pornește de la o „soluție care așteaptă să fie adoptată” mai degrabă decât de la o „problemă care trebuie rezolvată”. Atunci când arătăm o atitudine de curiozitate și apreciere față de acțiunile umane specifice celor mai bune momente, invităm de fapt un proces și un limbaj radical diferite de cele tradiționale.

Ca tehnică de facilitare a schimbărilor pozitive, Appreciative Inquire (AI) presupune parcurgerea a 4 etape:

*****

1.Descoperirea și valorificarea a ceea ce a funcționat cel mai bine în trecut (en. DISCOVER)

Exemplu: avem ca scop creșterea nivelului de implicare a angajaților. În loc să ne uităm la motivele pentru care angajamentul este redus, vom începe prin a căuta acele momente în care nivelul de angajare a fost la maxim. Indiferent cât au fost de multe sau puține, astfel de momente au existat, iar sarcina noastră este de a descoperi povești despre momentele de angajament maxim și de a discuta factorii sau forțele care le-au făcut posibile. Temele afirmative care pot fi abordate prin AI sunt nelimitate: calitate înaltă, autenticitate, încredere în forțele proprii, colaborare optimă, rapiditate în reacții, excelență tehnologică, profit crescut, responsabilitate ridicată ș.a.m.d. Putem aborda orice întrebare, decizia este a organizației: care întrebare ( subiect/ punct de plecare) este cel mai probabil să dezvăluie pașii înspre viitorul dorit?

*****

2.Vizualizarea a ceea ce ar putea fi în viitor (en. DREAM)

Odată cu descoperirea a ceea ce a funcționat cel mai bine, mintea umană începe în mod natural să caute mai departe, să își imagineze noi posibilități. Această fază presupune imaginarea unor stări viitoare dezirabile – care ar putea fi cea mai bună variantă posibilă? Aceasta nu duce deloc înspre confundarea dorințelor cu realitatea, ci înspre scoaterea la suprafață a lucrurilor cu adevărat importante

*****

3.Designul a ceea ce poate fi (en. DESIGN)

Împărtășirea deschisă a celor mai bune momente trecute și celor mai incitante posibilități pe viitor duce la consens în rândul participanților în procesul de AI. Ei ajung împreună la o variantă ideală pe care o valorizează și la care aspiră. Dorința individuală izvorâtă dintr-o imagine pozitivă anticipativă se transformă în voință colectivă. AI duce la crearea unui context favorabil pentru conversații valoroase, la crearea unor legături sociale puternice și, implicit, la o viziune comună.

*****

4.Co-construcție a ceea ce va fi (en. DELIVER)

Activarea schimbării prin inovație și acțiune. Deoarece planurile pornesc din realități trecute – din cele mai bune povești din trecut care, de cele mai multe ori, s-au construit pe colaborare, există o încredere mai mare în a acționa. Participanții în procesul AI găsesc în mod natural noi modalități de a muta organizația mai aproape de imaginea unui ideal comun – câteodată chiar fără activarea tehnicilor tradiționale de management al schimbării, cum ar fi planuri de acțiune rigide, trasarea sarcinilor, programe de implementare sau livrabile.

*****

Contactează-ne pentru a stabili cum putem facilita schimbări pozitive în organizația ta prin procesul de Appreciative Inquiry.

Citește și:

Appreciative Inquiry: Principiile de facilitare a schimbărilor pozitive

*****

Bibliografie:

Ronald E. Fry (PhD, Professor and Chairman Department of Organizational Behavior Case Western Reserve University – Leveraging Strengths to Bring Out the Best in Human Systems:  An Introduction to Appreciative Inquiry

Ronald E. Fry,   discurs CGSA Annual Meeting: “Good Vibrations: Working Together for Student Success”, April 14, 2011, Cleveland , Ohio.