De ADRIANA GEORGESCU

Rick Hanson este neuropsiholog, fondator al Wellspring Institute for Neuroscience and Contemplative Wisdom și membru al Greater Good Science Center al Universității Berkeley. În cartea sa, Hardwiring Happiness: The Practical Science of Reshaping Your Brain—and Your Life, el explică de ce suntem preocupați excesiv de lucrurile negative și ce putem face pentru a schimba asta.

 

 

Ai observat că în situații care au și multe aspecte pozitive, tinzi să te concentrezi în special pe aspectul negativ, chiar dacă e  singurul? Imaginează-ți de exemplu că primești feedback legat de performanța ta la job, și afli că ai nouă zone unde ai depășit așteptările și o zonă de îmbunătățit. Către ce zonă se îndreaptă acum atenția ta în mod natural? Este ceea ce facem în mod curent: în orice situație, supraestimăm amenințările și subestimăm sau chiar ignorăm oportunitățile și resursele. Mai mult, chiar și când observi un lucru pozitiv, cât de des rămâi cu acea experiență pentru mai mult de câteva zeci de secunde? Compară cu o experiență negativă, care rămâne agățată în mintea ta precum scaietele de haine.

 

De ce se întâmplă așa? În epoca primitivă acest lucru avea sens. Creierul, produsul a 600 de milioane de ani de evoluție, s-a adaptat pentru a rezolva problemele cu care se confruntă în natură animalele sălbatice și oamenii primitivi. Pentru a supraviețui, strămoșii noștri trebuiau să fie mereu atenți la pericole. Atunci, era de preferat să tresari la fiecare foșnet decât să te atace leul pe neașteptate. Cine nu era concentrat pe negativ de regulă nu supraviețuia suficient pentru a avea urmași. Astfel, creierul a evoluat să caute în special negativul într-o situație și să treacă repede peste ce e pozitiv.

 

În ​​secolul 21 însă, trăim într-o altă lume decât savana africană. În abordarea provocărilor cu care ne confruntăm azi la job sau acasă, e mai util să fim calmi și deschiși către oportunități decât permanent gata de „luptă sau fugi”. Iar o greșeală nu înseamnă că nu vom supraviețui. Dimpotrivă, viața merge mai departe și avem oportunitatea de a învăța din ceea ce n-a mers bine.

 

Cum ne putem schimba această tendință de a ne concentra pe negativ în mod excesiv? Dacă continuăm să fim preocupați preponderent de stres, îngrijorarări și pierderi, creierul nostru va fi modelat în continuare în această direcție. Pe de altă parte, dacă ne reconcentrăm asupra evenimentelor pozitive și oportunităților, creierul va învăța să le recunoască mai ușor.

 

Cum ai putea face asta? Poți crea un mini-obicei: La sfârșitul fiecărei zile, scrie pe o bucată de hârtie cel puțin un lucru pozitiv care s-a întâmplat în ziua respectivă. Sau poți folosi una din numeroasele aplicații pentru telefon create special în acest scop. Nu trebuie să notezi evenimente extraordinare ca strategia să funcționeze. Și, din când în când, poți reciti ce ai notat pentru a te reconecta la lucrurile bune din viața ta. În acest fel, îți antrenezi creierul să rămână setat pe pozitiv, ceea ce îl ajută să recunoască oportunitățile cu mai multă ușurință atunci când apar.

 

În plus, pe termen lung, această concentrare pe pozitiv te ajută să reduci stresul, indiferent de ceea ce se întâmplă în exterior:

„Când memorezi experiențe bune în creierul tău – când te concentrezi pe sentimentul de a fi deja liniștit, mulțumit și iubit – starea ta de bine devine din ce în ce mai puțin dependentă de condițiile externe” – Rick Hanson

Pentru că adevăratul nostru dușman este în secolul 21 stresul excesiv, nu improbabilul leu din tufiș.

***

Citește și Știința motivării – stai cu piciorul pe accelerație sau pe frână?