Ți s-a întâmplat vreodată să spui ceva care să fie înțeles greșit de altcineva? Spre surprinderea ta, interlocutorul tău se simte jignit sau atacat și exagerează sensul cuvintelor tale, deși tu nu ai avut deloc intenția asta.

 

Când se întâmplă asta, mai întâi analizează-te:

— Cere-ți scuze dacă ai făcut într-adevăr ceva greșit (cum ar fi să ridici tonul, să vorbești ironic sau să întrerupi.)

— Nu îți cere însă scuze dacă pur și simplu este vorba de o neînțelegere – nu îți asuma o vină care nu îți aparține.

 

Apoi, folosește contrastarea:

Începe prin a clarifica ceea ce nu intenționai să transmiți. În continuare, explică exact ce voiai să spui

De exemplu:

„Nu am vrut să spun că ai făcut-o intenționat. Cred că pur și simplu nu ți-ai dat seama de impact. De aceea am vrut să aduc în discuție subiectul”.

Contrastarea poate fi folosită și preventiv

Dacă ai de discutat ceva cu cineva și bănuiești că celălalt se va simți ofensat, pregătește terenul. Anticipează modul în care celălalt ar putea sări la concluzii. Ce „butoane” are? Cum ar putea să se simtă atacat?

 

De exemplu, începe așa:

„Aș vrea să discutăm despre cum ai comunicat cu mine în ședință. Nu spun că a fost greșit să mă contrazici. Argumentul tău este valid și  e important să auzim opinia tuturor pentru a găsi cele mai bune soluții. Te rog să continui să îți spui părerile de fiecare dată.”

 

În acest moment ai putea fi tentat să îți diminuezi importanța opiniei – „Știu că nu e mare lucru, poate am eu o sensibilitate aici”.” Nu o face. În schimb, pune lucrurile în context.

 

„Modul în care ne exprimăm între colegi este important pentru mine și aș vrea să discutăm despre asta. Am observat că m-ai întrerupt de două ori și ai ridicat tonul când ai criticat prezentarea mea. Nu știu dacă intenționezi asta, dar eu am perceput tonul și cuvintele tale ca un mod de a mă reduce la tăcere. Tu cum vezi lucrurile?

 

Fii răbdător și nu „răspunde la provocări” dacă interlocutorul nu se calmează imediat. Continuă să folosești contrastarea, ca în acest exemplu de discuție în cuplu:

 

A: Cred că relația noastră se înrăutățește când te retragi și nu vorbești cu mine zile în șir.

B: Deci ai vrea nu doar să îți accept criticile, dar să mă și bine-dispună?

sare la concluzii și exagerează.

A: Nu vreau să spun că problema e a ta. Cred că e și a mea. Mi-aș dori să putem vorbi despre asta ca să descoperim cum să ne înțelegem mai bine.

(A își păstrează calmul și folosește contrastarea).

B: Da, da, știu exact unde vrei să ajungi. Vorbim, îți exprimi nemulțumirile, apoi te simți mai bine pentru că „am comunicat”. Ce carte de dezvoltare personală ai mai citit acum?

(B continuă să nu aibă încredere în intențiile celuilalt).

A: Serios, iubire, nu vreau doar să bifez că „am comunicat”. Îmi dau seama că nu suntem ok. Pur și simplu aș vrea să vorbim despre ce ne place și ne displace. Și să vedem unde ar fi nevoie să ne îmbunătățim fiecare. Aș vrea să găsim idei care să ne facă pe amândoi mai mulțumiți.

(A nu răspunde la sarcasm, folosește un apelativ afectuos pentru a restabili siguranța, continuă să contrasteze, face apel la un scop comun, pozitiv)

 

Contrastarea poate fi folosită și pentru a clarifica neînțelegeri legate de modul de realizare a anumitor sarcini

 

De exemplu, dacă ți-e teamă că o persoană din echipă va înțelege greșit ce îi ceri, nu spune doar „aș vrea să vii cu niște idei creative”, dacă nu vrei să riști să te trezești cu schimbări implementate fără aprobarea ta. Folosește în schimb contrastarea pentru a-i spune exact ce aștepți de la ea:

„Aș vrea să te gândești la niște idei creative. Nu vreau să implementezi nimic înainte de a discuta cu mine, dar vreau să ai inițiativa să vii să mi le prezinți”.

În concluzie

Foarte multe problemele de zi cu zi provin pur și simplu din neînțelegeri. Nu le lăsa să îți afecteze negativ relațiile! Când observi că cineva îți înțelege greșit scopul sau intențiile, folosește contrastarea pentru a recrea siguranță și a te reîntoarce la dialog. Vei observa cum încrederea celorlalți în tine și în bunele tale intenții crește pe măsură ce devii un comunicator mai bun.

 

Adriana Georgescu, consilier în carieră GCDF, trainer și coach ICF ACC, este co-fondator al fullbloom (startup) și explorerKid (ONG). 

Blogul fullbloom oferă resurse și idei pentru o carieră și o viață înfloritoare. Descoperă gratuit ceea ce alții nu învață nici la cursuri plătite! În plus, primești pe loc acces gratuit la două instrumente: testul de abilități și interese de carieră și testul PERMA-H de măsurare a satisfacției vieții.