Surprinzător, punctele noastre slabe, folosite strategic, ne pot fi cei mai mari aliați. Este ceea ce susține cercetătorul Barbara Oakley în cartea Mindshift: Break Through Obstacles to Learning and Discover Your Hidden Potential

 

De exemplu, dacă ai o memorie de lucru mai mică și înveți mai încet decât alții, asta te poate face mai creativ, cum spune acest articol de research publicat pe NCBI.

— Unii oameni au memorii de lucru ca niște capcane de oțel: indiferent ce idei le vin, le păstrează ușor în minte. Asta îi ajută să înțeleagă subiecte complexe și să rezolve probleme complicate. Alții își pierd mai ușor concentrarea – o parte din ideile cu care au contact le ies repede din minte, fiind înlocuite de alte gânduri, aflate la dospit în subconștient. Tot acest proces se poate dovedi a fi generator de concepte creative.

— În plus, o memorie de lucru mică te poate motiva să descoperi modalități mai simple de a face lucrurile: vrei să faci legătura între mai multe concepte, dar pentru că nu poți păstra prea multe dintre ele în minte în același timp, devii mai motivat să observi legături la care alții nu se gândesc. Asta te ajută și să explici altora idei complexe în moduri ușor de înțeles.

 

Uitarea te poate ajuta și să vezi lucrurile într-o lumină nouă. Andrew Wiles, cel  care a reușit să demonstreze Marea Teoremă lui Fermat după 358 de ani de eforturi ale multor matematicieni, spune în acest articol interesant că adesea ai nevoie să uiți anumite lucruri înainte de a putea descoperi soluția.

 

Chiar cred că e rău să ai o memorie prea bună dacă vrei să fii matematician. Ai nevoie de o memorie ceva mai slabă pentru că trebuie să uiți modul în care ai abordat problema până acum, deoarece este un fel de evoluție, ca mutațiile ADN-ului. Trebuie să faci o mică greșeală față de modul în care ai abordat-o anterior, făcând astfel ceva ușor diferit – asta îți permite de fapt să găsești soluția problemei.

Un alt exemplu de „defecte” utile sunt îngrijorarea și neîncrederea în sine. Atâta vreme cât nu le permiți să devină excesive și să te blocheze, ele vin la pachet cu avantaje specifice:

anxietatea te poate ajuta să anticipezi pericole imaginându-ți diferite scenarii – și astfel să acționezi mai în cunoștință de cauză. De altfel, conform acestui articol de research în psihologie, anticiparea problemelor și crearea unui plan concret de depășire a lor e una din cheile succesului pentru a atinge obiective de orice fel.

— dacă simți că nu ești la fel de bun sau talentat ca ceilalți, asta te poate face mai deschis și mai flexibil pentru a face ce e necesar. Multe insuccese (start-up-uri care dau faliment, relații care se sfârșesc, diete încălcate) pot fi descrise de o ecuație de tipul eșec = optimism exagerat + pregătire insuficientă. Dacă te îndoiești de tine într-un mod sănătos, asta te poate motiva să te pregătești mai bine, să muncești mai mult și să îți fie mai ușor să îți vezi greșelile. De altfel, în cartea Peak: Secrets from the New Science of Expertise, Anders Ericsson susține că persistența și flexibilitatea sunt mai importante pe termen lung pentru succes decât talentul.

 

În concluzie

Folosește-te de „defectele” tale pentru a-ți atinge obiectivele de carieră sau viață! Ele sunt aici să te ajute, dacă știi cum să le gestionezi.

 

Adriana Georgescu, consilier în carieră GCDF, trainer și coach ICF ACC, este co-fondator al fullbloom (startup) și explorerKid (ONG). 

Blogul fullbloom oferă resurse și idei pentru o carieră și o viață înfloritoare. Descoperă gratuit ceea ce alții nu învață nici la cursuri plătite! În plus, primești pe loc acces gratuit la două instrumente: testul de abilități și interese de carieră și testul PERMA-H de măsurare a satisfacției vieții.