Când ești stresat, nu mai gândești foarte clar și nici nu îți dai seama de asta pentru că, ei bine, nu mai gândești foarte clar. Uite cum poți să îți faci un sistem care să te ajute să iei decizii bune.

 

Dacă conștientizezi că în caz de stres nu o să fii în cea mai bună formă mentală, ar fi util să creezi sisteme sau planuri pe care să te bazezi în caz de nevoie.

 

Pentru asta, te poți folosi printre altele de un instrument numit pre-mortem. Acesta  a fost dezvoltat de psihologul Gary Klein și este descris și de Daniel Kahneman în cartea sa „Thinking Fast and Slow”.

 

Știm cu toții ce e un post-mortem. De câte ori se întâmplă un dezastru, o echipă de experți analizează și descoperă cauzele accidentului. În contrast, într-un pre-mortem, îți imaginezi un eveniment negativ din viitor și te gândești ce ai putea face acum pentru a-l împiedica sau a-i minimiza consecințele.

 

Exemplul 1

Ai vrea să devii mai organizat. Un pre-mortem presupune să parcurgi următorii pași:

1. Să te imaginezi într-un viitor (de exemplu peste 6 luni) în care lucrurile au mers cât se poate de prost – ești foarte departe de obiectivul tău, poate chiar și mai departe.

Exemplu: sunt și mai dezorganizat și mai în urmă cu tot ce am de făcut; am primit și o evaluare negativă de final de an de la manager.

 

2. Să te întrebi: ce anume a mers prost?

Exemplu: una din cauzele faptului că nu apuc să îmi fac treaba sunt întreruperile constante.

 

3. Să planifici: pentru fiecare din factorii care te-au împiedicat, să faci un plan pentru a-l neutraliza.

Exemplu: nu voi mai ține mailul deschis tot timpul; o să mi-l verific doar la anumite intervale de timp. Nu voi mai răspunde pe loc tuturor întrebărilor colegilor – le voi comunica intervalele când sunt disponibil să îi ajut.

 

Exemplul 2

Ai vrea să nu mai întârzii pentru că nu îți găsești lucruri. În acest caz, te imaginezi de exemplu cum întârzii la o ședință importantă sau cum pierzi avionul, pentru că nu îți găsești cheile sau pașaportul când vrei să ieși pe ușă.

 

În acest caz, un plan preventiv ar fi ca obiectelor ușor de pierdut să le aloci un loc anume, unde să le pui întotdeauna:

— Un cârlig la ușă sau un bol ceramic pentru chei (acasă) sau un anumit buzunar al genții sau rucsacului (în celelalte cazuri)

— Un sertar anume pentru pașaport (acasă) sau un buzunar anume (în celelalte cazuri)

— Un coșuleț pe o anumită masă pentru electronice (acasă) – telefon, tabletă, mp3 player

 

Exemplul 3

Vrei să îți schimbi cariera, dar nu vrei să nimerești din lac în puț.

Unul dintre scenariile negative pe care le-ai putea vizualiza ar putea fi de exemplu: după 5 ani, timp în care ai făcut o nouă facultate și ai renunțat la jobul tău bine plătit pentru a te dedica noului drum profesional, descoperi că acesta nu este deloc așa cum te așteptai. Munca e chiar mai stresantă decât ce făceai înainte, nu îți plac oamenii cu care lucrezi, și se și plătește mult mai prost.

Cum ai putea preveni ca acest scenariu negativ să devină realitate? Ai putea de exemplu, înainte să decizi să implementezi schimbarea, să stai de vorbă cu cât mai mulți oameni care deja lucrează în domeniul respectiv – și să afli astfel, toate plusurile și minusurile noii cariere.

 

În concluzie

Orice ai planifica important pentru tine, folosește-te de pre-mortem pentru a identifica din timp obstacolele și a le putea astfel depăși!

 

Adriana Georgescu, consilier în carieră GCDF, trainer și coach ICF ACC, este co-fondator al fullbloom (startup) și explorerKid (ONG). 

Blogul fullbloom oferă resurse și idei pentru o carieră și o viață înfloritoare. Abonează-te la newsletter și primești pe loc acces gratuit la două instrumente: testul de abilități și interese de carieră și testul PERMA-H de măsurare a satisfacției vieții.